Vietnam & Cambodgia - povestea continua Ana Maria Gherasim

Dupa doua luni de cand am parasit Saigon-ul, ma urc in avion si ajung pe aeroportul din Hanoi. Sunt fericita, un amalgam de sentimente ma invaluie inca de la aterizare: liniste, incantare, siguranta. 

Aceleasi zambete calde ma primesc, totusi mereu altele… ne deplasam cu autocarul prin furnicarul urban si ajungem la hotel. E central, in partea veche a orasului. Si cum ajung duminica, am ocazia sa descopar piata nocturna. Totul se aglomereaza cu vanzatori ambulanti ce cormecializeaza produse traditionale, dar si cu muzicanti ce isi canta piesele in mijlocul intersectiilor. Nu ma mai satur de spectacolul stradal si ratacesc printre tarabe pana tarziu. 

A doua zi, reincep descoperirea Hanoi-ului. Imaginea mea despre oras se completeaza cu Maosoleul Ho Chi Minh, Templul Literaturii si pagode. Nu ratez, bineinteles, Teatrul pe Apa si inchei seara cu o cina la Restaurantul Little Hanoi. 

Nu o sa reiau aici ce am spus deja despre Vietnam cu prima ocazie, ci spun doar ca locurile pe care le-am vazut cu doua luni inainte mi se par in continuare la fel de frumoase si interesante. 

Descopar prin aceasta a doua vizita orasul Hue, unde petrec doua zile minunate. Plimbarea prin acest oras este o adevarata incursiune in istoria fascinanta a dinastiei Nguyen, cu imparati viteji legendari si, nu in ultimul rand, cu mausolee marete si pagode pline de spiritualitate. Seara o petrec intr-un mod inedit, participand la o cina cu specific vietnamez, ocazie cu care imbrac costumul traditional al curtenilor dinastiei stravechi, iar masa este acompaniata de muzica traditionala – un adevarat spectacol culinar, teatral si muzical. 

Dupa doua zile in Saigon, ne indreptam catre Cambodgia. La iesirea din micutul aeroport din Siem Reap, ne asteapta zambitoare ghida noastra pentru urmatoarele trei zile. Aceste zile sunt pline de emotii, culoare, natura, arhitectura, misticism, istorie si lista poate continua. Fie ca esti sau nu pasionat de istoria religiilor, nu ai cum sa nu ramai impresionat de complexul Ankor. Incepem incursiunea cu Angkor Thom, ultima capitala a imperiului Khmer. Intram pe Poarta de Sud, cea care, de-a lungul timpului, s-a pastrat cel mai bine. Apoi, ajungem in centrul vechiului oras unde se ridica Templul Bayon. Constructia are 54 de turnuri - unul pentru fiecare provincie a Imperiului Khmer din acea vreme - iar fiecare turn are cate patru fatade cu chipuri sculptate. Pana astazi, templul a ramas o enigma. Cele 216 capete colosale care zambesc misterios vizitatorului, au dat nastere numeroaselor discutii despre divinitatea care patroneaza templul. 

Urmeaza apoi celebrul si unicul Templu Ta Prohm. Celebru – pentru ca aici a fost filmat Tomb Raider a carui protragonista a fost Angelina Jolie si unic – pentru ca, in cea mai mare parte, a fost lasat asa cum a fost descoperit: acoperit de jungla si de liane, cu multe portiuni surpate. 

Orice vizita in Cambodgia include Templul Angkor Wat ce este de fapt un imens monument funerar in care te poti pierde cu orele pentru a admira basoreliefurile si sculpturile ce redau imagini din mitologia hindusa, din razboaiele Imperiului Khmer sau suavele dansatoare apsara. Sute de oameni se aduna sa admire impresionantul Angkor Wat fie la rasarit, fie la apus. Imaginile sunt spectaculoase sub lumina rosiatica a soarelui. 

Templul cel mai drag mie este insa Bantey Srei, in traducere „Citadela femeilor si a frumusetii", un templu hindus de dimensiuni reduse, de o finete aparte. Cunoscut si sub numele de Bijuteria Angkorului, constructia a fost realizata in calcar roz. Pentru ca sculpturile si decoratiunile au fost lucrate cu o delicatete si minutiozitate nemaintilnite, legenda spune ca sunt opera unei printese. 

Am vorbit pana acum doar despre temple si legende, insa Cambodgia este si o destinatie cu o impresionanta latura umana, cu un popor ce a suferit cumplit in urma atrocitatilor razboiului si semnele inca se vad, iar ranile inca dor…

Pe langa toate aceste constructii impresionante, pregateste-te sa fii impresionat de copiii si oamenii cu dizabilitati ce iti canta muzica traditionala la intrare sau incearca sa iti vanda o carte despre legendele lor. Sunt supravietuitorii durerii si nu poti trece indiferent. Sunt si copii care, in ciuda lipsurilor, te intampina cu ochi veseli si cu o engleza perfecta. 

In Phnom Penh, avem ocazia sa intelegem mai bine istoria tarii si cu tristete am vizitat Campurile Mortii. Insa orasul nu este doar atat… poate fi si animat, colorat, vesel; plimbandu-ne seara pe malul Raului Mekong, am descoperim localnici ce isi traiesc viata vesel, dansand in mijlocul strazii si bucurandu-se de ceea ce au acum. O experienta foarte placuta si relaxanta a fost croaziera la apus pe Raul Mekong – o recomand cu caldura! 

Intalnirea cu Cambodgia a fost o lectie de viata, de umanitate, de istorie, o calatorie pe care nu ai cum sa o uiti si care iti va atinge sufletul.